|
Dezvoltarea resurselor umane...in aer liber! Adam Horvath-Kovacs - Outward Bound Professional
Catarare, caiac, rafting, expeditie, iata cateva activitati care ne duc cu gandul la sporturile extreme si la un grup mic de privilegiati. Totusi, astazi acesti termeni au si o altfel de conotatie. Nu putine firme, si mai ales firmele multinationale, apeleaza la traininguri specifice unde aceste activitati
sunt la ele acasa si anume: training outdoor experiential. Scopul primordial al acestor traininguri outdoor, folosite de decenii in tarile mai dezvoltate, dar care incep sa se strecoare si pe plaiurile noastre mioritice, este formarea echipelor, sau "teambuilding "-ul.
Managerii firmelor performante stiu foarte bine ca, pe langa un salariu adecvat, trebuie pus accent si pe spiritul de echipa, pe conlucrarea cat mai eficeienta in cadrul echipei si pe crearea unui climat organizational care incurajeaza participarea, comunicarea deschisa, inititativa fiecarui angajat. Un mijloc propice pentru atingerea acestor obiective este trainingul outdoor, avand in vedere ca acesta, chiar prin natura sa, precum si prin adancimea celor traite are implicatii in planul fizic, psihic si emotional al omului. Stim foarte bine ca emotiile sunt cele care lasa urmele cele mai adanci in noi.
Trainingul outdoor foloseste ca techinca de training pedagogia experientiala, adica invatam prin experienta (learning-by-doing).
Daca cautam radacinile pedagogiei experientiale, le putem gasi in jurul unui pedagog reformist, de origine germana, si anume Kurt Hahn, care in 1941 a fondat prima scoala Outward Bound din lume, care avea ca scop contributia la educarea tinerilor prin implicarea sporturilor naturale. In timp ce programul Outward Bound s-a raspandit in lume, au aparut si alte organizatii si firme care au recunoscut utilitatea pedagogiei experientiale intr-un cadru outdoor, astfel largindu-se totodata si paleta grupurilor tinta.
Care sunt caracteristicile unui training outdoor?
are loc in natura
are o componenta fizica
implica consecinte imediate in cadrul activitatilor
lucreaza cu provocari si cu experiente limita
foloseste ca mediu un amalgam de sporturi naturale clasice, aparate artificiale cat si o paleta larga de activitati pentru dezvoltarea increderii sau de rezolvare de probleme
grupa sau echipa sunt un promotor important al schimbarii
Simon Priest, unul dintre teoreticienii cei mai marcanti ai trainingului outdoor vorbeste despre 4 tipuri de programe outdoor. Primul, pe care il numeste programul recreational, (care este confundat cu trainingul outdoor de multe firme si de manageri de resurse umane) consta din activitatea outdoor propriu-zisa, care produce schimbari la nivelul sentimentelor, dar nu are nici un efect de dezvoltare asupra organizatiei. A doua categorie, cea a programelor educationaleimplica deja evaluare, activitatile sunt planificate conform necesitatilor clientului. Aceste programe produc deja schimbari in gandire. Al treilea tip de program este programul de dezvoltare, sau trainingul outdoor, care produce schimbari comportamentale si implica transferul la munca de zi de zi. Al patrulea tip de program, programul redirectional este adresat unor indivizi cu comportament disfunctional si se foloseste ca metoda de terapie.
Pe langa activitatile provocatoare, care implica-desi se crede opusul-mai ales psihicul, in cadrul trainingurilor outdoor exista nenumarate exercitii sau proiecte de invatare, prin care participantii au ocazia sa-si exerseze si sa-si imbunatateasca, intr-un mediu total diferit de cel de la locul lor de munca, deprinderile, abilitatiile, impactul unei atitudinini pozitive in rezolvarea problemelor de zi cu zi. In acelasi timp nu trebuie sa uitam ca o serie de insuccese implica pierderea motivatiei din partea participantilor, motiv pentru care este foarte important sa alegem gradul de dificultate al exerctiilor in functie de aptitudinile echipei.
Un training outdoor experiential contine atat exercitii simple, care au ca scop primordial cunoasterea reciproca, cat si proiecte complexe, care implica deja o gandire strategica si un management adecvat al resurselor si al timpului, poate sa aduca ceva nou chiar si pentru un manager
experimentat. Aceasta se intampla tocmai din cauza faptului ca un training outdoor experiential ajuta atat echipa cat si pe individ sa se autocunoasca si sa se autoevalueze. Astfel se ajunge la o crestere a performantei individului si a echipei.
In ciuda faptului ca principalele activitati din cadrul unui training outdoor sunt stabilite inainte de training de furnizorul acestuia de comun acord cu reprezentantul clientului, poate suferi modificari pe tot parcursul sau, in incercarea de a atinge obiectivele prestabilite. Un training outdoor adevarat este condus avand in vizor atat activitatile, cat si individul si echipa (John Adair, conducarea centrata pe actiune, 1994). Problema sau sarcina din cadrul unei activitati nu poate fi solutionata daca nu suntem atenti la necesitatile individului si ale echipei, neluarea in calcul a acestor aspecte poate duce la neatingerea obiectivelor, la lipsa de motivatie a pariticipantilor, la imposibilitatea transpunerii conluziilor aparute ca urmare a trainingului outdoor in mediul de afaceri.
In cadrul evaluarii activitatilor pot iesi la suprafata probleme, lipsuri de la locul de munca (cum ar fi lipsa orientarii catre client, superficialitatea, probleme de comunicare, lipsa increderii, a initiativei), care nu erau printre obiectivele trainingului, dar care trebuie recunoscute si tratate ca atare,
cautandu-se rezolvarea cu contributia grupului.
Marea diferenta dintre invatarea traditionala si invatarea asa cum se efectueaza in cadrul trainingurilor outdoor, pedagogia sau invatarea experientiala, este ca trainerul, ca receptor, primeste semnalele venite din partea grupului, exteriorizeaza problemele si, ca facilitator, dirijeaza discutia spre gasirea unei solutii, care va fi aplicata si in cadrul activitatilor urmatoare.
Prin exersare, modelele de rezolvare se imprima in mintea participantilor, astfel transferandu-se si in viata de zi cu zi de la locul de munca. Respectand ciclul format din planificare, executare, evaluare, implementare (Kolb, 1984), un training outdoor poate schimba durabil si masurabil
comportamentul si atitudinea participantilor. Acest lucru nu se intampla in cadrul unui program de tip eveniment outdoor.
In functie de obiectivele specifice ale programului, rezultatele unui training outdoor experiential pot fi:
mai mare incredere in sine pe plan individual
accelerare a integrarii noilor angajati in organizatie
toleranta sporita pentru alte pareri
functionarea mult mai eficienta a echipei
comunicare mai deschisa in cadrul echipei
atasare mai profunda de indivizi, de echipa si de scopul organizatiei
diferentele de personalitate sunt percepute ca o valoarea adaugata a echipei si nu ca o lipsa de omogenitate
In ciuda faptului ca rezultatele unui training outdoor experiential se leaga mai mult de dezvoltarea individuala, a deprinderilor soft, acesta ocupa un loc important si bine meritat pe paleta de cursuri menite sa contribuie la dezvoltare angajatilor din diferitele organizatii.
Adam Horvath-Kovacs
Director Executiv Inapoi |